Din mesajele pe care le-am trimis alor mei (uneori eram obosita, uneori eram pe fuga, asa ca nu toate sunt foarte coerente)  - Iunie 2002
 

Eu am tot muncit pentru conferinta, ca de nu am refacut prezentarea de vreo 10 ori, dar acuma sper ca a iesit cat de cat bine. Acuma tocmai am facut o prezentare lui Anne si lui Dan, si mi-au mai dat iar sugestii. Maine o sa mai fac o prezentare in laborator, colegilor, si chiar trebuie sa fie cronometrata, 20 de minute fix. Azi am dat si la tiparit un poster, adica un carton mare de vreun metru si ceva pe 85 cm., pe care trebuie sa-l iau si pe el in Japonia sa-l pun pe-acolo pe
pereti si sa vorbesc despre el.

[Asta a fost primul mesaj pe care l-am trimis din Japonia, a fost trimis exact asa cum este aici, din cauza tastaturii japoneze - eu nu mi-am dat seama atunci].

am?@ajuns?@bine?@la?@sapporo?Ce?@interesant?@pe-aici?Cnu?@pot?@sa?@scriu?@prea?@mult?@acum?@,f,??@sunt?@la?@un?@internet?@cafe?@cu?@tastatura?@japoneza?@super?@enervanta?Dazi?@am?@fost?@pe?@munte?@si?@pe-aici?@putin?Cjaponezii?@sunt?@draguti?@dar?@foarte?@puti,?i?@stiu?@o?@boaba?@de?@engleza?De?@foarte?@colorat?@pe-aici?@si?@am?@auzit?@?@ca?@e?@foarte?@safe?@pe?@strada?Cadica?@fara?@hoti?@si?@derbedei?Dsper?@sa?@aiba?@internet?@la?@facultate?Cunde?@mergem?@,?,?,?,?,??Dva?@mai?@scriu?De?@distractiv?@pe-aici?D
hai?@,?,??D?F?j
,l,?,?,?,?,??D
?@?@

Ce m-am distrat cand am vazut cum a ajuns mesajul trecut. Eu sunt bine pe-aici, e mare distractie si am cunoscut
o gramada de oameni. maine am presentarea.

am scapat cu vie de prezentare acum vreo 2 ore. acuma plecam in excursie pe munte pe undeva.

azi e ultima zi de conferinta. ieri seara am fost pe un deal la o partie de ski sarituri olimpica, si pe urma la un restaurant traditional. maine dimineata o sa plecam acasa.

am ajuns inapoi azi dimineatza in Vancouver, am multe de povestit despre Japonia, am adus si o gramada de vederi, o sa va trimit din ele prin posta. Am plecat pe la ora 12 la pranz din Sapporo vineri, am schimbat in Osaka Kansai, de unde am plecat la ora 5 seara vineri, si dupa 9 ore de zbor am ajuns in Vancouver la ora 10 dimineata vineri. (amuzant, nu?) in Vancouver este cu 16 ore mai tarziu decat in Japonia, deci dupa calculele mele in Romania este cu 6 ore mai tarziu
decat in Japonia, nu-i asa? Pe geam nu am vazut mare lucru, ca aproape tot zborul a fost pe deasupra Pacificului, putin spre nord. Cand m-am dus acolo am vazut niste munti in departare inspre nord, cred ca erau in Alaska, nu sunt sigura. Cand m-am dus a fost tot timpul zi, am plecat din Vancouver pe la 12 la pranz vineri si am ajuns in Sapporo pe la 7 seara
sambata. Acolo ziua este mai scurta decat in Vancouver (este putin mai la sud), si lumina soarelui nu este
asa de puternica (mi-am luat ochelari de soare, ca in Vancouver cand e soare - e soare bine :) Acum in Vancouver se intuneca pe la 9.30. Sapporo arata cam ca un oras din America de Nord, adica majoritatea cladirilor sunt in stil nou, inalte.
Aproape peste tot scrie in japoneza, si asta face mare diferenta, si seara totul este foarte colorat, eu nu am vazut pe aici asa. Am avut ceva probleme (si in acelasi timp a fost si foarte amuzant) cu limba, pentru ca acolo sunt foarte putini oameni care stiu engleza, de cand am ajuns la aeroport am fost foarte surprinsi ca mai nimeni nu stia engleza pe-acolo.
Altfel oamenii sunt foarte draguti, adica foarte politicosi si te ajuta cat pot. Am auzit ca nu se fura deloc. (decat poate de catre straini).

am dormit azi noapte vreo 14 ore - si evident ca acuma mi-e somn ca am dormit prea mult :). Credeam si eu ca sunt 17 ore diferenta, dar cand am ajuns in Vancouver ceasul meu era 2 (dupa ora din Japonia), si in Vancouver era 10. Si ne-au zis si in avion ca sunt 16 ore, iar din Romania sunt 6. Cand in Japonia este ora 0, in Romania este ora 6, iar
in Vancouver ora 16.

Conferinta a fost destul de interesanta, am cunoscut multi oameni cu care am discutat. Unele prezentari au fost mai bune, altele mai proaste. Prezentarea mea a fost destul de bunicica, dupa cum a zis lumea, adica evident ca prezentarile profilor (care mai vorbeau si engleza nativ) au fost mult mai bune, dar s-a inteles ce-am vrut sa zic, si oricum au fost si prezentari mai proaste :). Oricum, pentru prima mea prezentare a fost bine. Profa a fost multumita :) Altfel, am mai aflat
multe chestii interesante, am cunoscut oameni, si asta e foarte interesant, ca acum putem vorbi pe e-mail mai usor, ca deja ne cunoastem.

A fost si o lucrare scrisa de 3 romani (printre care Gheorghe Paun de care va ziceam) si un spaniol, dar nici unul dintre romani nu a venit, spaniolul a fost cel care a prezentat lucrarea. Am mai cunoscut un roman din Republica Moldova, care e student la Metz, in Franta. In rest, foarte multi japonezi, simpatici, dar ne intelegeam destul de greu, ca nu prea stiau
engleza. Am invatat si niste cuvinte in Japoneza (bineinteles ca o sa le uit curand), de exemplu "coniciuaaaaa" inseamna "salut", e cu un "a" foarte lung la sfarsit, zici ca canti :) si se inclina la 90 de grade cand zic salut. Am mai invatat "multumesc": "arigato gozaimas" - cam asa ceva, si niste nume de mancaruri. A fost foarte amuzant cand am fost pe la
restaurante, ca au niste mancaruri specifice, sushi e cel mai specific (am mancat si pe-aici prin Vancouver) - care e cu orez fiert si peste crud. In restaurantele traditionale te descalti cand intri la masa si stai pe jos, turceste sau cum poti.  Altceva traditional (cred ca este de la mongolezi de fapt) este ca iti dau carne cruda de miel de exemplu, si un
fel de plita cu foc dedesubt, si iti gatesti tu carnea pe plita asta.

Am fost si pe munte in vreo 2 seri. Nu am vazut temple de-alea de-ale lor, fiindca Sapporo e un oras destul de nou, si nu am vazut asa ceva pe unde am fost noi. Am vazut un templu alb mai de departe (era pe varful unui deal), si niste casute de lemn in stil traditional. Oricum, am cumparat niste vederi cu temple. In Sapporo este un parc nu prea lat, dar lung, unde in februarie este festivalul iernii. Acolo incepe zapada de prin noiembrie, si este tot timpul zapada pana prin martie, desi nu este prea frig, cam -3 grade. Festivalul iernii inseamna ca ei construiesc castele, casute, tot felul de chestii, din zapada si gheata in parcul de care va ziceam (se cheama Odori Park). (stiu ca auzisem de pe la televizor de asta). Am vazut niste poze, dar nu am gasit nici o vedere cu festivalul iernii.

Cei de la universitatea unde ma duc pe 17 iunie (Caltech) mi-au trimis bilet de avion, pe care l-am primit inainte sa
plec in Japonia. Asa ca am totul pregatit.

pe aici este foarte mult soare si cald, nu foarte cald, cat sa fie placut. Maine o sa mergem cu niste colegi pe o plaja la gratar.

Am gresit cu orele, hai ca m-am incurcat de tot :) E invers: Cand la Vancouver este ora 0, in Romania este ora 10,
si in Japonia este ora 16.

am ajuns la Caltech (universitatea, care este in Pasadena). Campusul este dragut, camera unde stau e cam nasoala, dar sper sa ma obisnuiesc repede (acuma m-am obisnuit cu camera faina de la UBC, domle, ce sa-i faci...). Organizatorii au fost draguti, ne-au aratat toate cele, ne-au adus cu un autobuz special de la aeroport, si ne-au dat un dosar cu ce trebuie sa citim pe perioada scolii, o chestie groasa, adica o sa avem mult, nu gluma. Pe-aici este cam cald, nu foarte
cald, cred ca vreo 28 de grade sau cam asa (nu prea stiu ca astia zic numai in grade de-alelalte - Fahrenheit). E vegetatie faina, sunt mai multe tipuri de palmieri (cred, seamana cu palmieri), si alti copaci de care n-am mai vazut
inainte. E tot vegetatie multa, ca si la UBC.
Peste vreun sfert de ora avem intalnire cu toti, cand o sa ii cunosc pe colegi.

Inca ceva despre conferinta din Japonia:
Toate prezentarile s-au tinut intr-o sala simpatica destul de mare (au fost cam 100 de oameni), gen amfiteatru, cu fotolii grena, iar in fata era o scena cu un ecran unde era proiectata prezentarea, de pe un laptop sau de pe foi din alea transparente. Cel care prezenta statea intr-o parte a scenei si vorbea acolo, la un microfon. Dupa vreo 20 de minute de prezentare, se puneau intrebari din sala, cam 5 minute. Eu am primit 2 intrebari, care nu au fost deloc grele, am
raspuns binisor la ele. O sa vedeti o poza cu mine cand prezentam. Partea cam proasta era ca in timpul prezentarii stingeau luminile din sala, ca sa se vada ecranul mai bine, asa incat ramanea doar o lumina foarte difuza, ceea ce te facea sa-ti fie somn, mai ales dupa masa de pranz. Cam astea despre conferinta.

Cred ca eu am auzit astazi despre acelasi lucru de care zice taticu, adica de un laborator numit "Jet Propulsion Laboratory" (pe scurt JPL). Asta este un laborator coordonat de Caltech, si care apartine de NASA (National Aeronautics and Space Administration), fiind principalul centru de explorare cu roboti a sistemului nostru solar pe care il are NASA. Navele de la JPL au vizitat toate planetele in afara de Pluto. Informatiile astea le-am luat de pe pagina de web a JPL, care este www.jpl.nasa.gov. Cine poate sa se uite, e foarte interesanta. JPL este localizat foarte aproape de Pasadena, la poalele muntelui San Gabriel. De fapt muntele se vede din campus, este aproape, cred ca este la cativa kilometri de aici.

Sa va zic cum am auzit de asta: O data pe luna, un cercetator de la JPL face o prezentare despre ce au mai facut ei, si urmatoarea prezentare este joi. Un coleg de-al meu a aflat de asta, si a propus sa mergem cu tot grupul, cu un autobuz pe care sa ni-l dea facultatea sau asa ceva. Prezentarea asta este despre comete si asteroizi.

Sa va zic o chestie interesanta despre Pasadena, si de fapt despre California. California (cel putin aria Los Angeles - San Francisco) este o zona foarte uscata, desi este foarte aproape de ocean. Ploua foarte rar, cateva zile pe an. Lumea zice ca este desert. Ce este interesant este ca in oras au adus pamant bun, uda cu stropitori de-alea automate, mereu, si este o vegetatie, mai ceva ca in Vancouver, unde vegetatia este la ea acasa. In oras sunt multi pomi, chiar vegetatie tropicala: palmieri, maslini. Cum iesi din oras, este ca un desert. Eu nu am vazut prea mult cum este in afara, dar muntele care se vede din campus arata destul de ciudat, adica este stancos si nu sunt pomi mai deloc. La fel erau si muntii din Nevada, pe care i-am vazut din avion, si nu numai muntii, pamantul in general, era o culoare maroniu deschis - roscat, si cu foarte putina vegetatie.

Pai asa am auzit eu (taticu m-a contrazis, zice ca el stie ca se face agricultura multa in California), ca e cam desert, oricum stiu ca ploua foarte rar, cica este un fel de sezon de ploaie, care tine 2 saptamani, cand ploua o zi da una nu sau
cam asa, si in rest ploua foarte foarte rar. Nu stiu, o fi vreo parte a Californiei, ca e mare, unde e pamant bun pentru agricultura.

Maine mergem la Santa Monica, o suburbie a Los Angeles-ului (caruia i se spune pe scurt LA) care este la ocean. Cica LA este foarte poluat, de fapt azi am vazut un fel de pacla rosiatica inspre LA cam dupa apus. Aici e destul de fain, ca e vegetatie multa, oricum e mai poluat ca in Vancouver.

Sambata am fost la Santa Monica, am fost pe plaja, m-am bagat si cu picioarele in ocean putin, era cam rece, unii au facut si baie. Ne-am plimbat pe-acolo, si prin oras, am facut niste poze. Azi am citit, discutat cu colegii si cu un prof foarte meserias si foarte vestit. Trebuie sa facem un fel de proiect mai micutz, toata lumea are tot felul de idei, nu e cu note, e doar asa, o ocazie sa mai aflam una, alta.

azi m-am intalnit cu 2 romani care sunt aici la matematica. simpaticuti. apropo, ca i-am intrebat de partea agricola a Californiei. ei zic ca aici nu este pamantul prost, doar ca nu ploua. si astia au instalatii si uda in fiecare zi si e multa vegetatie. ei zic ca in nordul Californiei e dezvoltata agricultura mult, ca acolo ploua mai mult. Cam astea, in rest pe-aici pe la scoala, astazi a mai venit un tip care a prezentat ceva, si care este foarte cunoscut. o sa luam masa mai multi, printre care si eu, si el, miercuri la pranz. Asa se face, cica e o ocazie sa ne cunoastem intr-un mod mai informal.

Astia de aici au parcari foarte eficiente ca spatiu, pentru ca cele mai multe cladiri inalte au la subsol nu stiu cate etaje pentru parcare. Mai sunt si alt fel de cladiri, un fel de blocuri cu 5-6 etaje, numai cu locuri de parcare.

Universitatea asta unde sunt eu acum, Caltech, adica California Institute of Technology, este particulara si micutza, cam toate departamentele sunt tehnice. Au cam 900 de studenti obisnuiti, si 1000 de studenti la doctorat sau master. Este axata in principal pe cercetare, si de-asta studentii de la doctorat sunt mai multi. Se spune ca departamentul de biologie este cel mai renumit din State, au Beckman Institute, despre care se spune ca este numarul 1 in State la cercetare in biologie. (scuzati repetitia). Universitatea este foarte bogata, sunt multi oameni sau companii care fac donatii pentru cercetare. Aici la Caltech sunt vreo 25 de romani, au un fel de comunitate, si o pagina de web. Le-am scris cand am
venit aici, si m-am intalnit cu cativa (unii sunt plecati in Romania, ca sunt in vacanta). Ziceau ca poate mergem pe undeva intr-un weekend, ca ei au masina, si e mai simplu.

Sa va zic o chestie draguta: Sub cladirile care sunt in campus sunt subsoluri, unde sunt tot felul de tuburi, pentru apa, etc. Astea sunt si pe la noi, banuiesc. Numai ca aici, toate subsolurile sunt unite (ei le zic tuneluri), formand un labirint, asa incat poti sa te plimbi "pe sub campus" dintr-o parte in alta. Aseara ne-a condus cineva prin aceste labirint, am
mers cam jumatate de ora prin el. Unii studenti se duc in tuneluri, isi fac temele, unii deseneaza pe pereti. Am vazut foarte multe picturi pe pereti, cu vopsea, destul de interesante, unele "camere" sunt botezate cu anumite nume. Interesant si distractiv. O camera care era la un nivel mai jos (trebuia sa coboram pe o scara), era botezata "Iad", si avea tot felul de picturi ciudate pe pereti. Pe un perete era scris exact asa:

        La steaua
                M. Eminescu

        La steaua care-a rasarit
        E-o cale-atat de lunga
        Ca mii de ani i-au trebuit
        Luminii sa ne-ajunga.

                Cristian Tapus (1999)

Eu m-am bucurat, am facut poza, le-am zis si celorlalti despre poezia La steaua si despre Eminescu, evident ca m-au pus sa traduc ce inseamna. M-au intrebat cam cand a scris poezia, eu le-am zis cand a trait Eminescu, si unul a facut o gluma, zicand ca ia uite, ca stia de viteza luminii in vid inca de pe-atunci (noi vorbeam de viteza luminii in vid la cursuri). Pe Cristian Tapus l-am cunoscut saptamana trecuta, e un fel de sef al romanilor de-aici.

ieri am fost cu niste romani de aici la plaja la Malibu, am stat la plaja si am facut si baie in ocean (vezi poze). Era putin cam rece, dar a mers de baie. Au fost si ceva valuri. Apa este mai sarata decat Marea Neagra, nu stiam asta, credeam ca nu e prea sarata pentru ca nu miroase asa puternic ca la noi la mare.

Sa va zic ceva amuzant si putin stupid in acelasi timp: aici in centrul orasului Pasadena sunt niste intersectii de 4 strazi (sau 2 strazi in cruce), care au un al treilea timp la semafor, cand toate masinile din toate cele 4 directii au rosu, si toti pietonii au verde. Ceea ce e deosebit e ca este trecere de pietoni si pe diagonala, si de-aia stau toate masinile, ca altfel nu puteau trece, nu? Am vazut la inceput ca treceau multi oameni vraiste, si nu stiam ce se intampla, si pe urma am vazut ca era trecere de pietoni regulamentara pe diagonala. (Asta e din ciclul: ce le mai trece prin cap americanilor).