Home | School & Research | Friends & Fun

Din mesajele pe care le-am trimis alor mei (uneori eram obosita, uneori eram pe fuga, asa ca nu toate sunt foarte coerente)  - Iulie 2002



1 iulie 2002

Malibu e un fel de sat pe malul marii, sunt niste plaje, apa, nimica prea deosebit. La noi la mare e mult mai frumos ca aici, ca e atmosfera de vacanta, corturi, muzica pe plaja, la Costinesti se si danseaza pe plaja. Aici, in cele mai multe locuri, e doar o plaja si liniste. Dar e frumos si asa.

"Catacombele" de sub pamant nu au apa, nici aurolaci, nici sobolani, si sunt numai pe sub campus, nu pe sub oras, campusul e destul de micut. E un fel de subsol, nu e nimica de speriat.

Eu pe-aici, scoala, azi a ziua Canadei, dar n-a sarbatorit nimeni nimic pe-aici, chiar daca sunt cativa canadieni. Toata lumea se pregateste sa sarbatoreasca ziua SUA joi, ca de, americanii sunt mai nationalisti.



8 iulie 2002

N-am mai scris de cateva zile, ca nu prea am avut timp de venit la calculator. Dupa cum va ziceam, colegul meu Frank a venit aici miercuri seara, impreuna cu un prieten de-al lui, Max, au venit cu masina din San Francisco. Noaptea au stat la mine in camera, ca a fost loc pentru toti, am avut mai multe saltele. Ziua ne-am plimbat prin jur pe-aici, a fost foarte frumos, am vazut orase si plaje. Va scriu cateva impresii de pe unde am fost:

- pe 4 iulie am fost pe o plaja care este putin mai la sud, si se cheama Long Beach (adica Plaja Lunga) (excursia asta a fost organizata de cei de la Caltech, si i-am luat si pe baieti cu mine). Aici am facut plaja ziua, iar apoi seara de pe la 7-8 au inceput sa vina multi oameni cu artificii. Atmosfera era foarte frumoasa, foarte multi oameni pe plaja, artificii in toate partile. La 9 au inceput artificiile date de la guvern, 20 de minute au fost artificii din alea mari deasupra marii (de fapt ceva asemanator am vazut in Bucuresti acum vreo 3 ani tot de 4 iulie, in parcul Herastrau, erau artificii data de ambasada americana).

- vineri pe 5 iulie am fost la Hollywood, adica un oras unde cea mai interesanta strada este o strada cu multe magazine, cinema-uri si alte spectacole, iar pe trotuar sunt desenate stele, si pe fiecare stea scrie un nume de actor. Langa oras, pe un deal, este scrisul mare HOLLYWOOD, pe care il vedeam prin filme. Evident, am facut poze. N-am fost chiar pe deal, ca drumul era inchis. Literele au 50 de picioare inaltime (nu stiu acuma cat inseamna in metri, cred ca vreo 17-18).
Studiourile de film sunt putin mai la nord, dar nu am fost acolo, ca intrarea e foarte scumpa. Pe urma, chiar langa Hollywood, este orasul Beverly Hills, care este cel mai frumos oras din cate am vazut pana acum, de cum intri in el, te izbeste cat de frumos e. In Beverly Hills au vile foarte multi actori, si numai oameni bogati stau aici. Strazile sunt de fapt niste alei, foarte ingrijite si foarte curate, cu multa verdeata, flori, aranjate ca la carte. Cam tot orasul este format din case cu curti imense, si case mari (daca le vezi). In centru sunt cateva cladiri mai inalte, dar oricum arata foarte select si luxos. Pe urma am fost din nou pe plaja Santa Monica.

- sambata pe 6 iulie pe la pranz am fost in Los Angeles. Los Angeles arata destul de urat, are in centru cativa zgarie nori (mai inalti decat cei din Vancouver, dar mult mai putini). Cred ca au cam 80-90 de etaje, ca am numarat la unul pana pe la 30, si eram doar la o treime. Se zice ca e periculos sa mergi noaptea prin Los Angeles, noi am fost pe-acolo pe la
pranz, si nu era lume cam deloc, in afara de o strada cu multe tarabe, unde era multa lume. Altfel orasul e foarte poluat (se stie ca toata aria e poluata de la Los Angeles), e murdar, si erau si niste stradute cu tot felul de oameni mai negriciosi, mexicani sau sud-americani, care jucau alba-neagra, si vindeau tot felul de prostii. Intr-un cuvant, nimic prea interesant in Los Angeles, doar poate zgarie norii care sunt mai inalti de ce am vazut eu pana acum. Apoi am fost din nou pe plaje: Santa Monica, Malibu. Malibu este plaja unde a fost filmat filmul serial Bay Watch, daca va mai aduceti aminte de el. Este o plaja lunga, cu doar un rand sau 2 de case (ca pe urma e munte), privelistea e foarte frumoasa din cauza muntelui care
este aproape. E simpatica si linistita. Am mai fost si pe plaja Venice, despre care se zice ca este cu multa agitatie, erau mai multe magazinase, oameni care cantau pe plaja, dar eu tot zic ca e mai frumos la Neptun sau Costinesti daca iti place agitatia.

- azi am fost la o alta plaja, Manhatten Beach, am facut o baie, ne-am jucat volei, si pe la 4-5 ne-am intors, ca baietii trebuiau sa ajunga inapoi in San Francisco in seara asta (sunt cam 6 ore de condus daca nu e trafic - vreo 600 si ceva de km).

Pe scurt, a fost o mini vacanta super (vezi poze), am vazut o gramada de locuri, si Frank si Max sunt foarte draguti si simpatici. Ne-am distrat misto de tot. Este cred a 4-a oara cand zic ca nemtii sunt foarte simpatici (si Max e tot neamt), nu stiu sa fac generalizare, dar astia asa sunt. Frank o sa mai vina doar o saptamana prin Vancouver, si apoi se intoarce in Germania, iar Max e student in partea de est a USA (pe langa Boston), si lucreaza pe vara la San Francisco. Zicea ca s-ar putea sa vina prin Vancouver inainte sa se intoarca in est, ca e destul de aproape de San Francisco.



13 iulie 2002

Astazi am vorbit la telefon cu Voislav Andronescu, un roman nascut in Romania, care l-a cunoscut pe Calin anul trecut. A plecat de mult din Romania, si nu prea a mai vorbit romaneste intre timp. A fost foarte simpatic, a vrut el sa vorbeasca romaneste, vorbeste bine, dar nu-i vin cuvintele, si vorbeste rar. Si eu trebuie sa vorbesc rar cu el, ca altfel nu intelege.
Acum inteleg si eu cum e de cei de aici, cand vin altii care nu prea stiu engleza. O sa ne intalnim maine sa mai stam de vorba, abia astept.

Cam astea, luni avem prezentarea proiectului, trebuie sa facem ceva pana duminica seara, ca nu am facut mare lucru pana acum.

Acum, seara, am fost cu cativa colegi acasa la o fata care invata aici, si care a facut inghetata cu fructe. Am mancat si ne-am jucat Scrabble cu cuvinte din orice limba, si trebuia sa traducem ce inseamna. A fost foarte haios, mai ales ca eu am gasit multe cuvinte romanesti, care in alte limbi (de exemplu franceza), sunt mai lungi.



15 iulie 2002

M-am intalnit cu Voislav Andronescu ieri, si a fost foarte amuzant, a venit si cu nevasta-sa si cu cei doi baieti: unul are
5 ani (Alexandru - sau Alexander in engleza) si unul 15 luni (Iulian, sau Julian in engleza), am fost in oras aici in Pasadena, am mancat ceva si am stat pe un fel de platou ca la noi. Din cand in cand mai vorbeam si romaneste, nu mereu, ca nu era frumos fata de nevasta-sa. I-am zis ca o sa ii trimit cele 2 CD-uri cu "Take, Ianche si Cadar", care e subtitrat si in engleza, si s-a bucurat.

Azi am muncit cam toata ziua pentru proiect, maine avem prezentarea (nu o fac eu, o face altcineva din echipa), si mai avem de facut niste modificari la lucrare si gata.



18 iulie 2002

M-am intors aseara in Vancouver, drumul a fost foarte frumos, ca a fost cam tot timpul senin si am vazut munti, lacuri etc pe geam, timp de 2 ore si jumatate cat a fost zborul. Avionul a luat-o putin spre est, deci am zburat iar pe deasupra Californiei, putin pe deasupra Nevadei (cred), apoi pe deasupra Oregon si pe deasupra statului Washington. In California- Nevada, erau suprafete mari cu desert, apoi pe la Oregon cred erau multe rauri, lacuri, munti. Cred ca am vazut si niste munti vulcanici, care au erupt nu de mult, pentru ca aratau ca un trunchi de con, iar in varf aveau o gaura mare in interior, si erau cenusii mai inchis, ca un fel de lava. Apoi prin sudul statului Washington, am vazut patru munti foarte frumosi, cred ca tot vulcanici. Cam peste tot erau munti nu prea inalti, pana in 2000 de metri, zic eu, judecand dupa vegetatia pe care o aveau. Si deodata apare un munte rotund (care e specific pentru muntii vulcanici), mult
mai mare, cu multa zapada, probabil 4-5000 de metri - foarte frumos, imi pare rau ca nu am mai avut film in aparat sa fac poze. Si pe urma au mai aparut inca trei, tot cam asa, foarte frumosi, mari, rotunzi, cu multa zapada. Apoi si muntii de langa Vancouver (nu cei care sunt foarte aproape, cei mai de departe, care au 3-4000 de metri), aratau foarte frumosi, cu zapada pe varfuri. Am zburat pe deasupra orasului, e frumos sa vezi orasul de sus, mai ales cand recunosti zonele.
Celelalte dati veneam dinspre vest, dinspre ocean, si mai mereu erau nori.

Sa va mai zic cum a fost in ultimele 2 zile inainte sa plec. Duminica am lucrat pentru proiect, luni si marti am avut prezentarea. Apoi marti deja se lasa cu atmosfera de petrecere, pentru ca era ultima seara a noastra acolo. Ne-am facut si niste tricouri, pentru toata lumea, sunt albe, pe fata scrie Caltech si e si sigla, pe spate sunt niste poze repezentative pentru scoala de vara, si numele scolii de vara. Ne-am imbracat mai multi cu tricourile astea si ne-am facut poze (eu nu am mai avut film, dar au avut ceilalti). Pe la 6 seara eram in laborator, sa termin raportul proiectului, si ma suna Voislav Andronescu, ca si-a adus aminte ca asta e ultima seara a mea acolo, si ca hai sa ne mai intalnim o data sa luam masa de seara impreuna si sa mai stam de vorba. Ei stau intr-un orasel destul de aproape de Pasadena, nu-i mai stiu exact numele, ca sunt multe, dar fac cam 20 de minute cu masina pana la Caltech, unde stateam eu. Deci au venit, si am fost in
oras, si iar am stat de vorba. El a fost de 2 ori in Romania de cand a plecat acum vreo 18-20 de ani, prima data prin 99 sau 2000 si a doua oara in 2001 cand s-a intalnit si cu Calin. Imi povestea cum a fost cand a fost acolo, in Bucuresti, si a incercat sa-si gaseasca prietenii cu care a copilarit, i-a gasit pe cativa, si au stat de vorba mult. Mai povestea ca intra prin magazine si a vazut un stilou chinezesc, de-ala cu care scriau copiii (pe aici nu am vazut stilouri, numai pixuri), si semana foarte mult cu stiloul pe care l-a avut el. A vrut sa cumpere unul, vanzatoarea i-a spus ca mai bine sa cumpere unul mai bun si mai scump, dar el l-a vrut pe cel ieftin, ca bineinteles, nu vroia sa-l foloseasca, dar sa-i aminteasca de
copilarie. Vinzatoarea nu intelegea de ce vrea sa ia un stilou ieftin si prost. Mai povestea ca intr-un magazin a vazut intr-o vitrina un ceas rusesc nu stiu ce marca, de care avea mama lui cand era el mic, care nu era de vanzare, era doar acolo, nici nu stiu daca mergea. I-a zis vanzatoarei ca vrea sa-l cumpere, vanzatoarea la fel, nu intelegea de ce ar vrea un ceas care are cel putin 20 de ani. El i-a explicat de ce, iar ea s-a dus in spatele magazinului si a adus o cutie cu ceasuri aceeasi marca. Magazinul respectiv fusese cu ceasuri mai demult, iar acum il cumparase un privatizat si aruncase ceasurile undeva. El si-a ales un ceas care arata cel mai apropiat de cel pe care il avusese mama lui si i-a platit ceva pe el. Eu l-am intrebat daca i-a arat ceasul mamei lui (care acum este si ea pe undeva in California, ca au plecat impreuna din Romania). A zis ca da, si ca n-a fost impresionata deloc, i-a zis ca a dat banii degeaba (vreo 3 dolari - adica nimica) pe un ceas vechi si prost. In fine, el zice ca acum are stiloul si ceasul acasa, care ii aduc aminte de copilarie. El este
foarte mandru ca s-a nascut in Romania, si tot spunea ca o sa se duca o data sa traiasca acolo. Eu i-am zis ca nu e
chiar asa de romantic cum isi inchipuie el, si zicea si el de colegii lui de copilarie, ca nu o duceau toti prea bine. Ii tot spunea si lui fi-su de 15 luni ca o sa il duca in Bucuresti, sa vada ce frumos e.

Cam astea, se pare ca a fost foarte incantat sa vorbeasca cu mine, dupa cum a fost si de Calin de fapt, m-a intrebat de mai multe ori de Calin, si ii transmite salutari. O sa ii copiez CD-urile cu Tache, Ianche si Cadar, sigur o sa-i placa piesa. Mi-a zis si el ca poate imi trimite o caseta video cu ultimul film pe care l-a facut el, o comedie.

Trebuie sa ma apuc de treaba, m-am intalnit cu Holger (celalalt supervisor, pe langa Anne), am discutat cate
ceva, am o gramada de treaba. Si pe-aici e innorat, si sunt vreo 20 si ceva de grade.